Cum a fost la Descoperă Educația Finlandeză

Actualizată în: 11 Dec. 2019

De foarte mulți ani ne-am obișnuit cu discursul pesimist și fatalist despre sistemul de educație românesc și deși credem că am trăit vremuri mai bune decât cele prezente, optimismul nu ne lasă la greu. Edustudio Helsinki a luat formă în urma optimismului pe care ni-l insuflă sistemul educațional finlandez și deși auzim zilnic (de la români) că în România nu se poate așa ceva, noi ne încăpățânăm să contribuim la o schimbare în bine. Puțin câte puțin și cu răbdare, pentru că așa vin schimbările importante. Finlanda este un exemplu foarte bun al acestei filozofii, iar experții finlandezi în educație ne reamintesc acest lucru la fiecare conversație: "change takes time" (schimbarea necesită timp).

Development is a slow process, the main thing is to be on the move. / Schimbarea este un proces lent, important este ca lucrurile să se miște. - Riitta Juusenaho, expert în educația finlandeză

Știm, nu putem compara mere cu pere, dar încercăm să facem o salată de fructe, să îmbinăm particularitățile României cu principiile educației finlandeze. Am început cu pași mici, am creat materiale educaționale gratuite pentru a fi preluate de toți educatorii, învățătorii și părinții, am mers în România de nenumărate ori să vorbim despre cum fiecare profesor poate influența această schimbare, am ținut ateliere pentru cei dornici și deschiși să afle cum pot face diferența începând cu modul în care își percep rolul la clasă și în societate. Iar mai nou am chemat profesorii din România să vadă cu ochii lor ce înseamnă abordarea finlandeză printr-o vizită educațională care a inclus ateliere, vizite în școli și evenimente dedicate învățării continue.


De ce o vizită educațională?


Finlanda este văzută ca un miracol educațional, o poveste de succes a unei țări care a ieșit din sărăcie cu ajutorul educației accesibile, echitabile și de calitate. De când a început să țină titlurile publicațiilor la nivel internațional, Finlanda este asaltată de grupuri din toate colțurile lumii chiar și din țări cunoscute deja pentru rezultatele lor bune în educație. Pentru că și cele mai performante sisteme de învățământ sunt destul de umile să se uite și la vecini și să învețe în continuare ce pot îmbunătăți. Această umilință și deschidere spre învățare o vedem continuu și la profesorii finlandezi. Deși sunt considerați cei mai buni, ei nu se văd așa și sunt mereu curioși să afle despre noi metode și idei de îmbunătățire.


În acest context, am dorit să oferim și profesorilor români ocazia de a vedea ce se întâmplă în școli, de a vorbi cu cadrele didactice din Finlanda și de a se molipsi cu atitudinea lor pozitivă și deschisă.


Educația copiilor începe cu educarea adulților


În cadrul primei vizite educaționale ne-am străduit să includem o varietate de activități care să evidențieze abilitățile secolului 21, un subiect de actualitate în Finlanda și să acoperim cât mai multe aspecte ale educației, care merg dincolo de predare, evaluare și arhitecturi frumoase. Din acest motiv am combinat atelierele și vizitele în școli cu Săptămâna Educației în Helsinki, o serie de evenimente gratuite dedicate elevilor, profesorilor și actorilor din educație. Timp de o săptămână am însoțit un grup de 13 profesori atât din mediul de învățământ public, cât și din cel privat la evenimente și vizite în școli și am organizat ateliere și prezentări.

Am dat startul luni cu atelierul de introducere în sistemul educațional finlandez, ținut de Bianca Biro și un atelier despre importanța comunicării de calitate, ținut de Oana Velcu.


În a doua parte a zilei am mers la sediul Supercell, unde a avut loc un eveniment organizat de HundrED în cadrul Helsinki Education Week. Evenimentul a fost dedicat vocii tinerilor și ne-a amintit cât de important este să îi ascultăm, să-i tratăm cu respect și să învățăm și noi din experiențele lor, nu doar vice versa. Trei elevi membri ai consiliului elevilor din Helsinki au discutat și au răspuns întrebărilor alături de alți trei elevi, ambasadori ai tinerilor, veniți din țări diferite. A urmat o sesiune de discuții în grupuri în care un elev prezenta problemele cu care se confruntă sistemul de învățământ din țara lui iar adulții ascultau cu atenție, schimbau locurile în grupuri, ascultau iar și apoi puneau întrebări și sugerau idei.

Evenimentul s-a încheiat cu discursul lui Pekka Hyysalo, fondatorul Fight Back și fost schior profesionist care în urma unui accident grav și a leziunilor pe creier a trebuit să învețe din nou să meargă înainte de a se putea urca iar pe schiuri. O lecție importantă despre motivație și puterea de a depăși și cele mai grele obstacole.


Marți a început cu o vizită la școala Opinmäki, clădire ce găzduiește o grădiniță, o școală internațională și una finlandeză. Școala Opinmäki este un exemplu de mediu inovativ de învățare, în care arhitectura școlii a fost gândită pentru a intensifica învățarea - pereții se pot modifica în funcție de nevoile de spațiu și interacțiune între diverse grupuri de elevi, tehnologia este de ultimă oră iar atelierele dedicate activităților de lucru manual sau de sport sunt foarte complexe. Mobila din clase permite formarea de grupuri de lucru în funcție de activitate, iar o vizită în clasa întâi ne dezvăluie un spațiu care le permite copiilor să se miște (au trambulină) și să se mute de pe scaune pe fotolii moi, gen bean bag, pe podea. Tot aici am încercat și prânzul școlii și am vizitat și spațiul de joacă din afara școlii - spațiu nemarcat de vreun gard.


Maratonul a continuat cu un hackaton pentru profesori unde am testat robotul Elias planificând lecții de matematică sau limbi străine. Un factor foarte important în educația finlandeză este integrarea tehnologiei la clasă într-un mod conștient și responsabil. Prin participarea la acest eveniment organizat în cadrul Helsinki Education Week am vrut să accentuăm importanța tehnologiei folosite în mod corect.

Pentru mulți părinți și profesori tehnologia a devenit un inamic mai ales când copilul este cel “atacat”. Pentru a crește copii conectați la realitate trebuie să conștientizăm rolul tehnologiei în viețile noastre și să înțelegem că folosirea calculatoarelor, tabletelor și telefoanelor nu oferă automat și înțelegea lor.

Folosirea responsabilă și conștientă a noilor tehnologii începe cu adulții care trebuie să învețe să se împrietenească cu aceste device-uri. În secolul 21 nu putem crește adulți pentru o viață de succes fără a le trezi interesul și curiozitatea pentru noile tehnologii, cum le pot crea, adapta și folosi în rezolvarea problemelor de zi cu zi.


Miercuri a început cu EdTech Fair, târg dedicat inovațiilor în educație organizat într-o școală, unde am avut ocazia să descoperim tot felul de idei ingenioase, produse și soluții educaționale dar și să vizităm școala.



Ziua a continuat la cafeneaua Monami unde Riitta Juusenaho a prezentat sistemul educațional finlandez și importanța relației dintre părinți și școală. Riita, cu o experiență de peste 25 de ani în învățământul finlandez din postura de profesor, director de școală și expert în educație a impresionat prin modul în care a reușit să transmită informațiile, deschisă și sinceră în același timp.


Prima parte a atelierului cu Riitta s-a concentrat pe prezentarea conceptelor de bază din educația finlandeză:


“Educația în Finlanda înseamnă învățare prin joacă (learning through play), până la vârsta de 7 ani și învăţare experiențială (learning by doing) pe parcursul anilor de școală. Profesorii predau informațiile și teoria de bază, iar apoi elevii încep să lucreze în echipe, învață unii de la ceilalți. Colaborare, nu competiție. Competiția ucide creativitatea”

În a doua partea a atelierului am discutat despre bune practici în relația părinți - profesori și despre importanța cooperării dintre adulții din viața copiilor.

“Misiunea esențială a profesorului este să ajute părintele în rolul lui, să cunoască nevoile individuale ale copilului și să stabilească împreună cu părintele reguli comune pentru educația copilului. Instructori, nu profesori ” precizează Riitta.

Atelierul s-a încheiat cu concluzia că cel mai important lucru într-o școală este cultura (atmosfera, atitudinea față de învățare), nu pereții (dotarea sau spațiul de învățare). În dezvoltarea culturii școlii, directorul are cel mai important rol - acela de leader gata să implementeze idei noi și care în primul rând înțelege ce este învățarea.


Joi a fost cea mai plină zi. Am început cu o vizită într-o școală cu clasele 1-9, într-o zi în care în toată școala se desfășura învățarea bazată pe fenomen. Tematica abordată era My hood - Lumea mea, o tematică care a inclus grupuri de lucru transgeneraționale pe subteme ca Eu și sportul, Lumea mea virtuală din Minecraft, Pădurea finlandeză. Fiecare grup de lucru avea un spațiu separat de activități și era coordonat de câțiva profesori de diverse materii. Foarte interesant a fost faptul că unii elevi au putut să își facă proiectul în mediul virtual, în cazul în care alegeau să nu lucreze în echipă cu alți colegi.


Laura, învățătoarea de clasa a 4-a care ne-a primit ne-a prezentat și spațiul școlii cu coridoare foarte largi și utilizate pentru învățare, atelierul de lucru cu lemnul, atelierul de arte, de chimie și propria clasă. Clasa Laurei este geamănă cu clasa colegei ei Päivi și spațiile sunt despărțite de un perete de sticlă, care se poate deschide pentru a uni cele două clase. Laura și Päivi lucrează împreună la planificare lecțiilor pentru cele două clase a 4-a și colaborează în mod constant - ne descrie ea, aproape ca o relație cu partenerul de acasă. Ele pot decide dacă combină cele două clase, ce anume predau împreună sau separat și creează grupuri noi de învățare între cele două clase, în funcție de nevoi.


Am discutat și despre programele anti-bullying din școală - toleranță zero față de orice tip de violență și încurajarea comportamentului pozitiv prin folosirea unei valute a școlii - comportamentul pozitiv este recompensat iar bancnotele școlii sunt strânse de fiecare clasă - pentru a obține o activitate în comun: un film, o ieșire la centrul pentru tineri sau chiar o oră de joacă pe telefon.


Am plecat apoi spre Pääkaupunkiseudun Kierrätyskeskus, centrul de reciclare unde copiii învață despre sustenabilitate și mediu. Aici ne-am amintit despre economia circulară și cum putem contribui cu toții la mediul înconjurător printr-un comportament responsabil. Încă o lecție și pentru noi adulții, să educăm prin exemplu nu doar prin cuvinte. Programele de educație ecologică și sustenabilitate oferite de centrul de reciclare sunt un exemplu perfect de cât de implicați sunt toți actorii din societatea finlandeză în educația copiilor - copilul în mijlocul societății și al adulților, în centrul educației. Activitățile educaționale de înaltă calitate, puse la dispoziție de diverse organizații și de obicei create împreună cu profesorii fac posibilă învățarea în afara mediului școlii și vin în întâmpinarea profesorilor - elevii sunt bineveniți și au parte de activități utile și interesante oriunde în oraș.

Am încheiat ziua de joi la Yrityskylä, unde am avut șansa să vizităm orașul copiilor. Nu, aici copiii nu vin să se distreze, ei vin să învețe ce înseamnă viața de adult. Yrityskylä este de fapt un exemplu de cum funcționează societatea, există companii, instituții publice, bănci și magazine iar toți copiii de clasa a 6-a din regiunea Helsinki vin pe rând să învețe ce înseamnă viața de adult. Cum aplică pentru un loc de muncă, cum se desfășoară un interviu, cum este să fii angajator, angajat, antreprenor sau client. Deși la această oră orașul nu era populat, ne-am bucurat să inversăm puțin rolurile și să îndeplinim sarcinile pe care le-ar avea acolo copiii într-o zi normală.


Vineri dimineața am făcut o nouă vizită în școală - de data aceasta am asistat la o lecție din programul anti-bullying despre Respect, la clasa a 4-a. Primele activități au avut rol de reflecție:

  • Fiecare din noi are nevoie de altcineva: de ce avem nevoie unii de ceilalți?

  • În ce situații vrem să petrecem timp cu ceilalți, în ce situații vrem să petrecem timp singuri?

  • De ce este important să respectăm pe cineva care dorește să aibă câteva momente singur?

  • Ce înseamnă să dai cuiva atenție, să respecți intimitatea cuiva sau să respecți diferențele?

Activitățile de reflecție au fost urmate de activități de activare a clasei și de exerciții în grup. Învățătoarea Karoliina rezervă 1-2 ore pe săptămână pentru activitățile din programul anti-bullying. Programul KIVA pentru anti-bullying se bazează pe studiile cercetătorilor finlandezi, a fost finanțat de Ministerul Educației și Culturii din Finlanda și este implementat în majoritatea școlilor.


După lecție copiii au ieșit afară în pauză iar noi am vizitat atelierele școlii - unde elevii au utilaje pentru lucrul cu lemnul, croitorie și electronică. Karoliina ne-a explicat că, deși orașul Vantaa în care predă nu are la fel de multe resurse ca și orașul Helsinki, dotarea școlilor este foarte bună, fiecare copil având propriul laptop. În opinia lui Karoliina munca de învățătoare este foarte importantă și ea este foarte mândră să facă asta.

Am încheiat cu vizita la biblioteca centrală Oodi și am tras concluziile săptămânii. După modelul lecțiilor finlandeze, la finalul predării și învățării nu putem trece mai departe fără să recapitulăm, să analizăm și să reflectăm la cele învățate.

Prin activitatea semaforului participanții la vizita educațională au tras concluziile săptămânii, iar noi le-am rezumat aici:

  • La ce am vrea să renunțăm în practicile noastre: uniforme, ton aspru, atmosferă oficială, stereotipuri legate de vizita în această țară sau educația finlandeză, critică și auto-critică, documente inutile, "uniforme" și uniforme.

  • Ce luăm cu noi din această experiență: ateliere practice, acțiuni anti-bullying, imaginea reală a sistemului finlandez nu stereotipurile avute, orașul copiilor, o perspectivă diferită asupra nevoilor copiilor, spații gândite pentru a stimula creativitatea, relațiile profesorale, starea de bine, crafturi cu materiale, lemn, cusut, lucru manual, ziua anti-bullying, colaborarea între clase, vizualizator (document camera).

  • Ce am vrea să îmbunătățim în ceea ce facem deja: atmosfera, comunicarea, ascultarea activă, vocea copiilor, activități în care copiii să se implice mai mult împreună, comunicarea și gândirea pentru a avea o economie circulară în România, abordarea comunicării cu părinții și profesorii, implicarea voluntarilor, programele anti-bullying.


Noi ce am învățat?

Avem o listă lungă cu învățăminte în urma acestei experiențe iar o parte din ele vor fi folosite la îmbunătățirea următoarei vizite în Helsinki pe care o vom organiza între 22 și 25 ianuarie 2020.

  • Cu siguranță nu am încheiat săptămâna cu simpla confirmare că facem bine ceea ce facem, ci cu motivația de a contribui la îmbunătățirea educației într-un mod din ce în ce mai profesionist.

  • La fel ca și participanții la vizită și noi ne luăm notițe, învățăm și reflectăm la experiențele avute.

  • Vom încerca să găsim modalități mai bune prin care să explicăm cât mai bine practici de succes din modelului finlandez și de ce nu putem prelua pur și simplu formulare tip, metodologii și tipuri de evaluări, crezând că acestea vor aduce o schimbare.

  • Am învățat să acceptăm că deși ne dorim să schimbăm mentalități acest lucru nu va fi mereu posibil, însă ne vom strădui în continuare să inspirăm destul cât să se aprindă o scânteie care sperăm că se va transforma într-un foc puternic.

V-am stârnit curiozitatea? Începem noul an în forță, cu o nouă vizită educațională și pentru că încercăm mereu să oferim un context mai amplu, la această ediție integrăm în vizită și participarea la Educa, cel mai mare festival dedicat profesioniștilor din domeniul educației. Tot aici se întâlnesc și cei mai mari experți în educație, antreprenori și instituții publice. Veți avea ocazia să o ascultați pe Li Andersson, Ministrul Educației în Finlanda, Linda Liukas, fondatoarea Ruby Rails și Hello Ruby, sau Kirsti Lonka autoarea cărții Phenomenal Learning from Finland dar și mulți alții.

  • White Facebook Icon
  • White Instagram Icon
  • White LinkedIn Icon

 Parteneri și susținători 

©2020 by Edustudio Helsinki